Dacă vrem să înțelegem de ce unele țări merg înainte și altele bat pasul pe loc, trebuie să ne uităm mai întâi la școală. Nu la drumuri, nu la investiții străine, nu la scheme fiscale. Toate acestea contează, dar fără o educație solidă sunt ca o casă construită pe nisip.

Educația din România a ajuns din nou în centrul unui conflict între viziunea unei precarități contabile guvernamentale și nevoile reale ale societății. Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul minor, nesemnificativ. În schimb, consecințele sociale, democratice și economice sunt uriașe: crește abandonul școlar, se adâncesc inegalitățile și se fragilizează capacitatea țării de a forma cetățeni liberi politic și competenți economic. România nu poate construi nici o democrație solidă, nici o economie competitivă dacă își abandonează copiii în acest mod. 

Susținem ferm că nu este eficient să reducem riscul de intrare în incapacitate de plată generând un alt risc prin tăierile din educație. Dimpotrivă, modul acesta guvernamental de acțiune împotriva educației conduce la o amplificare și mai dezastruoasă a crizei.

Această alianță pentru educație este o mișcare civică fără apartenență politică, formată din profesori, cercetători, scriitori, artiști, sociologi și părinți uniți de îngrijorarea că măsurile actuale ale guvernului în domeniul educației vor avea un efect distructiv – și propune cinci principii fundamentale pentru reconstrucția educației. Ele stabilesc direcțiile de bază fără de care școala românească nu poate fi nici eficientă, nici echitabilă. Sperăm că mulți alți cetățeni din toate domeniile de activitate vor adera la aceste principii pentru a ne constitui astfel într-o voce puternică și constructivă a societății civile și că, alături de partidele politice, de sindicate, de organizațiile studențești și de cele neguvernamentale de profil, vom contribui la realizarea lor.

Suntem solidari cu protestele și revendicările cadrelor didactice - educatori, învățători, profesori -, ale elevilor și ale studenților. Apărăm orice formă democratică prin care se cere respect pentru educație și considerăm că aceste demersuri trebuie susținute civic și social.

 

1. Educația este fundamentul democrației, al dezvoltării economice durabile și al mobilității sociale

Este axioma de la care pornim.

O societate ai cărei cetățeni, fie ei din mediul urban sau rural, au acces egal la o educație de calitate, este o societate puternică, greu de manipulat prin ideologii antidemocratice, extremiste, șovine, negaționiste. O Românie cu adevărat educată nu ar fi ajuns aproape de disoluția statului, așa cum a fost cazul în urmă cu mai puțin de un an. Experiența prin care am trecut este proba concretă a faptului că educația ține de siguranța națională a unui stat democratic. Din acest motiv, considerăm că educația ar trebui asumată în mod real, la nivelul întregii societăți drept o prioritate națională și nu doar propagandistic, în timpul campaniilor electorale. Manifestul de față traduce în practică această frază șablon. Este un obiectiv care merită toate eforturile și energiile investite pentru a-l vedea realizat în următorii ani.

La fel de adevărat este și că, fără un sistem educațional solid, nu există o economie competitivă: firmele și administrația publică nu găsesc oameni calificați, productivitatea rămâne scăzută, inovația se blochează, iar investițiile migrează către alte țări. România se află deja într-o poziție fragilă în Uniunea Europeană din cauza lipsei de capital uman competent, iar prăbușirea educației nu ar face decât să amplifice această tendință. De la rapoartele FMI, ale Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene, la laureați ai Premiului Nobel pe economie ca Daron Acemoglu, consensul experților este fără rezerve: educația publică de calitate nu reprezintă doar o cheltuială, ci o investiție cu un randament fiscal pozitiv pe termen lung; o populație mai educată generează venituri bugetare mai mari prin taxe și reduce costurile sociale. Educația este așadar și scut democratic, și motor economic – două dimensiuni inseparabile.

Nu în ultimul rând, educația de calitate este indispensabilă pentru mobilitatea socială. Într-o țară în care peste 40% dintre copii se află în risc de sărăcie ori excluziune socială, educația constituie unul dintre principalele mecanisme prin care aceștia pot ajunge într-o situație socio-economică mai bună.

 

2. Statul trebuie să fie garantul educației

Un sistem public de educație accesibil tuturor copiilor, indiferent de locul de naștere sau venitul familiei, este obligația fundamentală a statului. Principiul învățământului public este chiar fundamentul statalității de la Spiru Haret încoace și corespunde paradigmei europene. Prin contrast, învățământul privat creează încă din copilărie insule de privilegiu și, deci, de inegalitate într-o societate deja lovită de acestea.

Tratând școlile strict ca pe niște resurse imobiliare și contabile, recentul set de reforme antidemocratice accentuează drumul unei privatizări a educației care, prin discriminarea financiară pe care o implică, va bloca accesul la educație pentru și mai mulți copii ai României. Statul are obligația de a nu-și abandona copiii. Și noi, cetățenii, avem obligația morală de a-i proteja și de a atenționa politicienii atunci când derapează de la calea corectă. Din păcate, în domeniul educației, guvernul actual, în frunte cu ministrul Educației și Cercetării, derapează extrem de grav, punând în pericol viitorul următoarelor generații.

Comasarea școlilor cu un număr mai mic de elevi și aglomerarea claselor intensifică marginalizarea și mărește cererea de învățământ privat din partea familiilor nemulțumite. În loc să reducă decalajele, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, astfel de măsuri adâncesc inegalitățile educaționale, prăpastia dintre urban și rural și dintre cei proveniți din familii cu statut social ridicat, respectiv scăzut. 

Măsura este antidemocratică tocmai pentru că privează de dreptul la educație echitabilă copiii României aflați în medii defavorizate. Să mergi zeci de kilometri zilnic pentru a avea acces la educație și să schimbi brusc mediul de acasă cu unul necunoscut, greu de controlat nu pot conduce decât la abandon școlar masiv, la rezultate și mai slabe în învățătură și, deci, la o vulnerabilizare și mai mare a unor comunități unde educația este deja deficitară comparativ cu cea din centrele marilor orașe.

Statul care pregătește pentru copiii săi un astfel de viitor creează vulnerabilitate nu doar socială, ci și politică: generațiile frustrate și excluse devin teren fertil pentru ideologii antidemocratice; baza de selecție devine și mai lipsită de merit, perspectivele copiilor afectați disproporționat de aceste măsuri de a avea șanse socio-economice reale mai târziu sunt năruite.

Această responsabilitate include și nivelul universitar: statul trebuie să garanteze acces echitabil la studii universitare prin burse decente, locuri bugetate suficiente și sprijin real pentru studenții din mediul rural. Doar astfel educația de nivel superior rămâne un drept și nu un privilegiu condiționat de venituri sau de locul în care te-ai născut.

 

3. Finanțarea educației conform nevoilor reale ale societății și economiei

Este știut că, din 2011, Legea Educației prevedea minimum 6% din PIB pentru școală și 1% pentru cercetare. În fiecare an, guvernele au alocat în jur de 3% pentru educație și de cinci ori mai puțin pentru cercetare. Rezultatul este o educație menținută în viață doar prin sacrificiul profesorilor și al părinților, care au suportat costuri din propriile buzunare, de la telefoane și laptopuri până la hârtie și timp personal. Numai așa educația, deși subfinanțată, a supraviețuit în tot acest timp. Este o situație profund nedreaptă și falimentară.

Mai grav, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la alocarea sumelor pentru cercetare și dezvoltare, ceea ce înseamnă nu doar stagnare educațională, ci și blocaj economic într-o economie de tip bandă de asamblare care produce valoare adăugată proprie extrem de limitată. Fără un salt educațional major creșterile salariale din ultimul deceniu vor deveni o amintire.

Pentru ca această situație să fie îndreptată, statul trebuie să finanțeze adecvat educația cu minimum 15% din bugetul consolidat sau minimum 6% din PIB și cercetarea cu minimum 1%. 

 

4. Convergența educației românești cu standardele europene

România nu poate fi un stat european doar prin apartenența la tratate sau prin înscrierea în lanțuri de producție și consum, ci și prin calitatea educației. 

Convergența presupune trei dimensiuni: valori (democrație, drepturile omului, respingerea autoritarismului), acces la cultură și condiții materiale. Acestea din urmă înseamnă salarii decente pentru profesori, sprijin diversificat pentru elevi și burse echitabile. În Uniunea Europeană, măsuri precum școala de după școală, masa de prânz, prezența însoțitorilor pentru elevii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale sau programele extracurriculare sunt standarde de normalitate. În România, acestea sunt excepții mediate de veniturile familiilor. Dacă vrem să reducem abandonul școlar și să ridicăm nivelul general de competențe, trebuie să facem din aceste programe un serviciu public universal. 

Educația convergentă cu cea din alte țări din Europa este și o chestiune economică. O țară în care profesorii sunt plătiți decent și elevii au condiții de învățare comparabile cu media europeană devine mai atractivă pentru investiții, pentru reîntoarcerea emigranților și pentru crearea unei economii bazate pe inovație.

 

5. Reconstrucția statutului profesorului

Niciodată în ultimele decenii profesorii nu au avut un statut mai precar. Salarii mici, instabilitate legislativă, lipsă de predictibilitate – toate au dus la o criză de vocație și la o degradare a prestigiului social. Respectul pentru această profesie a scăzut dramatic în rândul populației și, chiar mai grav, în rândul elevilor, ca urmare a politicilor din ultimii 35 de ani de minimizare a rolului social al profesorilor. Toate acestea reprezintă greșeli tragice care țin de o strategie perdantă și care necesită o rezolvare urgentă.

Creșterea normelor și eliminarea a mii de posturi, în special în rândul suplinitorilor tineri (inclusiv a celor aspiranți cu note mari la titularizare), completarea normei profesorilor cu materii în care nu sunt specializați - acțiunile prevăzute de actualul pachet de măsuri guvernamentale agravează situația din învățământ. Aceasta este o formă mascată de concediere a mii de oameni, de o amploare rar întâlnită la nivelul societății românești în perioada postdecembristă. Cadrele didactice tinere reprezintă motorul de modernizare a educației, iar înlocuirea lor cu personal fără o calificare adecvată scade calitatea actului didactic. Educația nu se poate face prin strategii bazate pe improvizații.

Să nu uităm că fără educatori, învățători și profesori care să se poată dedica profesiei lor fără grija zilei de mâine și fără grija locului de muncă nu putem avea instalatori buni, nu putem avea judecători buni, nu putem avea mecanici buni, nu putem avea medici buni. Profesorii sunt cei care îi formează pe toți ceilalți, iar importanța socială a serviciului pe care aceștia îl fac societății trebuie recunoscută și recompensată ca atare.

Reconstrucția presupune, așadar, un mediu profesional atractiv, stabil și respectat, precum și o salarizare competitivă pentru absolvenții de universități. Este nevoie de acces la o formare continuă de calitate și este necesar un sistem de protecție în fața în fața schimbărilor legislative arbitrare. Este nevoie de o strategie care să oprească incitările care duc la tensiuni între profesori și restul societății. Un profesor respectat formează elevi respectați și care se respectă pe sine; un profesor motivat formează cetățeni activi și productivi.

Un aspect prea puțin discutat în România este și legătura strânsă dintre educație și cultură. O educație vie presupune acces la cultură, iar cultura are nevoie de o școală care să-i pregătească publicul. Orice politică educațională care nu ține cont de această interdependență rămâne incompletă și sterilă.

 

Concluzie

Măsurile actuale ale guvernului nu doar că sunt inutile și nocive, dar nici măcar nu au o justificare economică. Reducerea cu 40% a burselor reprezintă numai 0,2% din deficitul bugetar al țării; în schimb, pentru zeci de mii de copii reprezintă diferența dintre accesul la educație și absența acestuia. Așadar, aceste tăieri bugetare par a fi adoptate fără nicio logică sau dovezi empirice rezonabile. Realitatea seacă este că reducerile de personal și clasele supraaglomerate economisesc niște sume nesemnificative, dar distrug șansele unei generații întregi. România nu poate merge mai departe prin sacrificarea copiilor săi.

Este vital ca aceste politici să fie retrase și înlocuite printr-o strategie construită pe dialog real cu profesorii, experții și cu societatea. Educația nu este o povară bugetară, ci condiția dezvoltării unei țări civilizate.

Copiii României merită o educație de calitate, profesori respectați și școli care să-i pregătească pentru a-și putea alege o meserie și pentru a fi cetățeni respectați în țara lor, parte integrantă a Europei. Este datoria noastră să cerem asta și să nu acceptăm compromisuri care ne pun în pericol viitorul pentru câteva economii de suprafață gândite și decise în mod superficial. Numai așa România poate deveni cu adevărat europeană – democratică, prosperă și solidară.

Îi chemăm alături de noi pe profesorii, pe părinții și pe elevii/studenții din România care cred că destinul țării noastre este unul european și care cred că acest destin se poate obține numai printr-o educație la standarde europene și îi invităm să susțină această inițiativă pe toți cei care consideră că educația merită și trebuie să devină o prioritate asumată cu responsabilitate pentru  guvernul actual, pentru cele viitoare și pentru clasa politică în ansamblul ei.

 

Autoarele și autorii scrisorii:

Ștefan Baghiu - cercetător, profesor

Cornel Ban - conferențiar, Copenhagen Business School
Ionela Băluță - profesoară universitară, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, directoarea Centrului pentru politicile egalității de șanse
Alex Călin - părinte și actor de film și teatru, angajat al Teatrului Excelsior Bucureşti
Cosmin Ciotloș - critic literar, conferențiar la Facultatea de Litere, Universitatea din București 
Luminița Corneanu - scriitoare, critic literar
Valer Simion Cosma - istoric, director Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu
Adrian Costache - lector, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai
Claudia Davidson-Novosivschei - interpretă de conferințe, traducătoare
Catinca Drăgănescu - regizoare, cercetătoare, manager interimar Teatrul “Masca”, București
Maria Drăghici - artist independent, coordonatoare programe de cercetare acțiune în cadrul DCDI al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”
Ioana Hanchevici - profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Cluj-Napoca
Cristina-Antonela Hopp - profesoară de limba română la Colegiul Silvic ,,Bucovina”, Câmpulung Moldovenesc
Mihaela Michailov - dramaturgă, critic de artele spectacolului, curatoare, conferențiar Universitatea Națională de Artă Teatrala și Cinematografică „I.L. Caragiale”
Andreea Petruț - coordonator proiecte civice și educaționale
Costi Rogozanu - ziarist, profesor
Andrei Rus - conferențiar Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, critic de film, curator
Claudiu Tufiș - conferențiar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Radu Vancu - scriitor, profesor

 

Adeziuni (până Miercuri, 27 august, ora 24):

George C. Dumitru - scriitor 
Bogdan Theodor Olteanu - regizor 
Emilia Faur - profesoară, scriitoare 
Valentina Iancu - istoric de artă, scriitoare 
Victor Cobuz - critic literar, jurnalist cultural 
Ioana Cărtărescu Petrica - Sociolog, fondatoare a Asociației Fiecare Contează 
Mihai Radu - scriitor și jurnalist 
Bogdan Florian - lector universitar, cercetător în domeniul educației, Facultatea de Științe Politice, SNSPA 
Alina Dragolea - conferențiară universitară, Facultatea de Științe Politice, SNSPA 
David Schwartz - regizor, lector universitar, UNATC București 
Doru Bem - Presedintele Sindicatului Teatrului Excelsior, Vicepresedinte Federatia Teatrelor Metropolitane, actor 
Lidia Mihaela Mîrzac - profesor de limba și literatura română, Colegiul Silvic ,,Bucovina”, Câmpulung Moldovenesc 
Al. Cistelecan - critic literar 
Paul Negoescu - regizor și profesor la UNATC București 
Emanuel Pârvu - regizor, actor, profesor la Universitatea Ovidius 
Andreea Vălean - scenarist, regizor, profesor asociat  UNATC 
Luiza Vasiliu - jurnalistă 
Ana Drăghici - directoare de imagine, cadru universitar 
Laura Tufă, cercetătoare 
Lidia Bodea - editoare, profesoară 
Emanuela Ignățoiu-Sora - lector asociat, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Miruna Runcan - prof. univ. dr. Universitatea Babes-Bolyai Cluj 
Irina Gâdiuță - regizoare, scenografă 
Cătălin Berescu - arhitect, ICCV, OAR 
Oana Băluță - conf.univ.dr. Facultatea de Științe Politice, SNSPA 
Andreea Rusu, Andrada Cilibiu, Cristina Praz, Adela Alexandru, Elena Samoila, reprezentând Centrul FILIA 
Adrian Schiop - scriitor 
Laurențiu Vlad - profesor, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Victor - Constantin Vlăduț - doctorand, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Flavia Dima - critic și curator de film, coordonator de activități extrașcolare pentru liceeni în domeniul cinemaului 
Irina Trocan - critic de film, lector universitar la Facultatea de Film UNATC 
Anca Dohotariu - conferențiară universitară, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Vlad Levente Viski - doctorand, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București și președinte Asociația MozaiQ LGBT 
Raluca Oancea - lector Universitatea de Arte din București, membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă - AICA 
Laura Pavel - prof.univ.dr. Universitatea Babeș- Bolyai, scriitoare 
Brînduşa Nicolaescu - lector universitar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București 
Andra Matzal - jurnalistă, editor Scena9 
Ioana Pelehatăi - jurnalistă, editor Scena9 
Andrew Davidson-Novosivschei - profesor Colegiul Național Bilingv George Coșbuc, București, scriitor. 
Bogdan Crețu - prof. univ. dr. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, critic literar, scriitor 
Codruța Pohrib -  profesoară, Colegiul Național Bilingv George Coșbuc, București 
Codruța Crețulescu - profesor, traducător și producător de film 
Roxana Marinescu - prof. univ. dr. ASE Bucuresti 
Veronica Lazăr - filosoafă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București 
Cornel Huțanu - traducător 
Vlad Drăgoi - scriitor 
Denisa Ștefan - scriitoare 
Radu Jude - regizor 
Oana Bors - teatrolog,  lect. univ. dr. UNATC 
Katia Pascariu - actriță 
Ada Galeș - actriță 
Paul Gabriel Sandu - lect. univ.  UB 
Ramona Iacob - regizoare 
Monica Sebestyen - manager cultural, arhitect 
Maria Balabaș - cercetătoare 
Deniz Otay, scriitoare 
Adina Mocanu - lect.univ.dr. Universitatea din Craiova, cercetătoare postdoc Universitatea din Barcelona 
Andrei Gamarț - artist vizual 
Robert Coravu - lector univ. dr., prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea din București 
Ioana Nicolaie - scriitoare, profesoară 
Mircea Cărtărescu - scriitor, profesor 
Ema Prisca - strateg senior de comunicare, creator de comunicare, conferențiar invitat la ESADE BUSINESS SCHOOL BARCELONA 
Alina Purcaru - scriitoare și jurnalistă 
Corina Șuteu - consultant cultural 
George Lorin Ghiman - conf. univ. dr., traducător 
Ileana Leca - profesoară la Colegiul Național Bilingv George Coșbuc, București 
Nicolae Cioca - software developer, București 
Bogdan Mureșanu - regizor și producător 
Adi Dohotaru -  autor, Asociația Societatea Organizată Sustenabil SOS 
Tudor Jurgiu - cadru didactic UNATC și cineast 
Vlad-Teodor Belcin - senior copywriter și cadru asociat UNATC 
Vlad Ionuț Popescu - actor 
Radu Nica - regizor de teatru, universitar, manager interimar Teatrul Metropolis 
Crăița Nanu - selecționer și curator de film, coordonator și curator la Ora de Cinema (platformă de educație cinematografică și educație prin film) 
Cezar Gheorghe - lect. univ. dr. UNATC, critic literar, critic de film 
Vasile Crăciunescu - cercetător științific, Administrația Națională de Meteorologie 
Gabriela Crăciunescu - inginer 
Carmen Coțofană - coordonator proiecte CNDB și directoare artistică BIDFF 
Andreea Curte - profesoară de limba engleză 
Andrei Gorzo - conferențiar universitar UNATC 
Ada Solomon - producător de film 
Hristina Doroftei, profesoară, scriitoare 
Andrei Măjeri - regizor de teatru 
Alexandru Mâzgāreanu - regizor de teatru, manager Teatrul Nottara 
Mihai Lukács - regizor de teatru 
Alina Grau - regizoare 
Radu Nițescu - scriitor 
Bobi Pricop - regizor de teatru, cadru didactic asociat 
Raluca Paraschiv - artistă, lector Universitatea de Arte din București, președinta Asociației REC - Resurse pentru Educație și Cultură 
Eugen Ciurtin - director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română 
Cosmin Cercel - profesor universitar, Facultatea de Drept și Criminologie, Universitatea din Ghent 
Sarra Tsorakidis - regizoare, doctorandă, Facultatea de Film, UNATC 
Ioana Petre - regizoare de teatru 
Bogdan Iancu - antropolog, Departamentul de Sociologie, SNSPA 
Istvan Teglas - actor, Teatrul Național București 
David Drugaru - actor 
Alex Bogdan - actor și regizor de teatru 
Dragoș Stoica - actor 
Csilla Kató - director artistic, Astra Film Festival 
Alex Cistelecan - cercetător, lector UMFST 
Iulian Bocai - scriitor 
Ruxandra Câmpeanu - redactor de carte 
Raluca Manolescu - profesoară 
Bogdan Alecsandru - regizor, doctorand, UNATC “I. L. Caragiale” 
Doru Someșan - editor 
Valentina Moghină - actriță 
George Zamfir - regizor de teatru 
Botond Nagy - regizor de teatru 
Alexandru Gorghe - dramaturg 
Alex Tocilescu - scriitor și dramaturg 
Roxana Tocilescu - redactor de carte 
Florin Aioane - actor 
Ana Dumitrașcu - actriță 
Victor Ilie - jurnalist 
Dragoș Costache - autor 
Natalia Todeasă - consultant artistic 
Marius Lazăr - sociolog, UBB Cluj 
Camelia Sanda Dragomir - lingvistã, conf.univ. Universitatea Ovidius Constanța 
George State - poet și traducător 
Vanina Vignal - regizoare 
Ilinca Manolache - actriță 
Andreea Dragomir - graphic-designer 
Iacob Stela - profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic ,, Ion Luca”, Vatra Dornei 
Romulus Bucur - scriitor, conferențiar universitar la Universitatea Transilvania din Brașov 
Karina Ciuruș - profesoară de limba engleză, Col.Naț. “Andrei Mureșanu”- Bistrița 
Cezar Grumăzescu - actor 
Andreea Ionescu-Berechet - lector, Facultatea de Litere, Universitatea din București 
Lia Bugnar - actriță 
Vlad Petri - regizor film 
Dan Perjovschi - artist 
Lia Perjovschi - artistă 
Ruxandra Ivan - conferențiară, Universitatea din București 
Liri Chapelan - cercetătoare și arhivistă 
Mara Căruțașu - actriță, Teatrul “Masca” București 
Vasile Bianca - profesor artă vocală Liceul de Muzică “Tudor Jarda” Bistrița 
Vasile Răzvan - profesor vioară, Liceul de Muzică “Tudor Jarda” Bistrița 
Sabina Balan - dramaturgă, doctorandă UNATC București 
Adrian Cioflâncă - istoric 
Diana Mărgărit - conferențiară, Universitatea „Al. I. Cuza” 
Jurca David Marius - profesor de istorie 
Ioana Bugarin - actriță 
Napoleon Helmis - profesor, regizor 
Mădălina Craiu - actriță
Cojocaru Mihai-Ionuț - student 
Andreea Lăcătuş - regizoare, dir. Festival One World Romania 
Eugen Neamțiu - profesor, Colegiul Național „Andrei Mureșanu” Bistrița 
Gabriela Adameșteanu - scriitoare  
Christian Ferencz-Flatz - cercetător și lector univ. UNATC 
Ionuț Tudor - jurist, cadru didactic Universitatea din București 
Cristina Modreanu - cercetătoare și critic de teatru, Universitatea de Arte din Târgu Mureș, redactoare șefă a revistei de artele spectacolului Scena.ro 
Radu Iacoban - regizor 
Raluca Cîrciumaru - critic de teatru, dramaturgă, curator Festivalul Național de Teatru 
Lavinia Braniște - scriitoare 
Cristian Popa - actor 
Ivona Tatar Vistras - lector universitar, Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babes-Bolyai 
Adriana Măgerușan - arhitectă, lector, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 
Raluca Iacob - manager cultural și specialistă în politici publice 
Mihai Mihalcea - coregraf 
Costin Vlad - student, Universitatea de Vest din Timișoara 
Oncioiu Daniela  - profesoara (suplinitor) 
Andrei Crețulescu - regizor 
Ștefan Sava - artist, manager cultural Asociația Salonul de proiecte 
Cristiana Mitea - psiholog, producător de film 
Victor Morozov - critic de film 
Loredana Dumitrescu - dramaturgă, facilitatoare, co-fondatoarea zinedevalcea.ro 
Laura Căpățână - regizoare, coordonatoare activități artistice 
Gabriel Spahiu - actor, lect. univ. UNATC 
Delia Gavlițchi - regizoare, profesoară, Palatul Copiilor Cluj 
Andra Berceanu - director executiv Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL) 
Anca Munteanu - actriță, dramaturgă 
Cristian Iftode - prof. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Univ. din București 
Irisz Kovacs - regizoare 
Claudiu Craciun - lector universitar 
Bogdan Vătavu - istoric, lector univ. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 
Diana Marincu - curator și critic de artă 
Iulian Postelnicu - actor 
Clara Trăistaru - manager și producătoare culturală 
Alina Dumitriu - Asociația Sens Pozitiv 
Gabriel Badescu - prof. univ. de stiinte politice, Univ. Babeș-Bolyai 
Amalia Munteanu-Pop - bibliotecar, Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu 
Elena Mărginean - bibliotecar, ULBS 
Mihaela Frunză - profesoară de filosofie, UBB 
Elena Maria Cautis - doctorandă, Universitatea din Ferrara (Italia) 
Florin Dumitrescu - lector univ. Facultatea de Litere, Universitatea din Brașov 
Ioana Miruna Voiculescu - traducătoare Federația Teatrelor Metropolitane  
Voicu Aaniței - actor 
Aurel Bârsan - profesor de matematică, C.N. “Dr. Ioan Meșotă”, Brașov 
Magda Radu - curatoare, istoric de artă 
Bogdan Lungu - doctorand 
Oana Giurgiu - manager cultural, regizoare și producătoare 
Radu-Ioan Stochița - cercetător în politici publice 
Sabina-Alexandra Ștefănescu -  activistă pe drepturi digitale 
Lucian Dragomir - profesor de matematică, Caraș-Severin 
Camelia Volosciuc - bibliotecar, Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu 
Emanuel Lupașcu - doctorand 
Maria Angele - lucrătoare culturală 
Alexandru Negrici - jurnalist 
Ioana Fabiola Pascu - artistă 
Claudiu Gaiu - traducător, filosof, editor 
Vlad Bolocan - antreprenor 
Ioana Savin - cercetătoare ULBS 
Eugenia Mircea - Manager Recrutare 
Mihai Olaru - cercetător 
Delibas Hestia Ioana - asistent de cercetare Universitatea Lucian Blaga, Sibiu 
Singh Nandhni Gabriela - student, Universitatea de Vest din Timişoara 
Cătălin Moise - YouTuber
Iulia Necșulescu - doctorandă, Universitatea Națională de Artă teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București 
Ojog Octavian - doctorand UBB 
Cezar Mihalcea - doctorand UBB 
Cosmin Nicolae - artist, regizor 
Alexandru Faciu - profesor Colegiul National Bilingv George Coșbuc 
Vlad Zaha - specialist criminolog, Universitatea Manchester 
Andra MacMasters - producătoare și regizoare film documentar 
Irina Velicu - cercetătoare 
Minodora Sălcudean - prof. univ. habil., Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu 
Irina Cărăbaș - istoric de artă, lector Universitatea Națională de Arte București 
Radu Toderici - cercetător, lector la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai 
Ciprian Mureșan - artist vizual, Cluj 
Sorin Gog - sociolog, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai 
Carla Boboc – lucrătoare culturală, creatoare de conținut, masterandă în cadrul Facultății de Litere, Univ. din București 
Mihai Ivașcu - dramaturg, lucrător cultural profesionist 
Cosmin Koszor-Codrea - cercetator 
Camelia Badea - sociologă, Universitatea Babeș-Bolyai 
Vladimir Borțun - lector în politologie, Universitatea din Oxford 
Dana Domșodi - lector, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai 
Răzvan Martin - activist civic 
Lucian Maier - profesor de filosofie 
Anca Hațiegan - conf. univ., Universitatea „Babeș-Bolyai” 
Bogdan Popa - conf.univ., Universitatea Transilvania Brașov 
Ana Lungu - regizor de film 
Ana Maria Șpaiuc - profesor de istorie 
Catrinel Dănăiață - regizoare, cadru didactic UNATC 
Andi Vasluianu - actor 
Cristina Barbu - muzeograf 
Alexandru Zaharia - elev la Liceul de Artă Ion Vidu Timișoara 
Grigore Burloiu - lector universitar UNATC 
Ionuț Sociu – dramaturg și jurnalist cultural 
Silvia Mușătoiu - profesor de matematică la Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” din București 
Vlad Adamescu - politolog, co-fondator Politică la minut 
Răzvan Petri - politolog, co-fondator Politică la minut 
Csilla Könczei - conferențiar universitar la UBB - Cluj, președintele fondator al Fundației Tranzit, susținătoare a Casei Tranzit 
Oana Rusu - părinte, actriță Teatrul Național de Operetă si Musical Ion Dacian, doctorand Universitatea De Arte Târgu Mureș, asistent de cercetare Universitatea Lucian Blaga, Sibiu. 
Mihai Ene - scriitor, lector universitar, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova 
Ana-Maria Pălăduș - activistă de mediu, părinte, vice-președintă REPER21 
Andreea Borțun - regizoare de film, asist. univ. drd., Facultatea de Film,UNATC, co-fondatoare Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis 
Florin Poenaru - antropolog, lector Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea Bucuresti. 
Alma Buhagiar – regizoare de film 
Alexandra Chirea - profesor limba franceză Colegiul Național “Gheorghe Sincai”, București 
Dan Dinoiu - arhitect, conferentiar universitar, Facultatea de Arhitectura, UAUIM Bucuresti Facultatea de Arhitectura, UAUIM București 
Cristina Moraru - lector universitar Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași 
Cătălin Gheorghe - profesor universitar Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași 
Vlad Jipa - profesor de limba și literatura română, doctorand (Facultatea de Litere, Universitatea din București)

Bianca Murariu - facilitatoare de învățare în natură, pedagog teatral, lucrătoare culturală 
Girigan Gabriel - cercetător ULBS și profesor la Colegiul Național G. Coșbuc
Silvia Ciubotaru, psihologă și psihoterapeută, manager cultural
Teodora Coman - profesoară și scriitoare
Mihai Ghiduc - jurnalist
Ariana Coman - jurnalistă
Silviu Istrate - creator de conținut, vlogger
Ileana Gabriela Szasz - antropoloagă, profesoară asociată SNSPA București & Facultatea de Sociologie UniBUC
Laura Sava - lector universitar, Universitatea Xi’an Jiaotong-Liverpool
Adriana Moscu – jurnalistă
Mihaela Alexandrescu - HR Manager, coach. 
Oana-Alexandra Dervis, asistent universitar, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
Selma Dragoș - dramaturg, mediator cultural
Georgiana Agafia - dramaturg și actor-papusar 
Cristina Bodnărescu - manager cultural, învățătoare 
Erőss Réka - doctorandă, UBB, Filosofie
Paula Boarță - profesoară educație socială, jurnalistă
Dana Dunel-Stancu - Avocată, expert în egalitate de șanse
Laura Borbe - profesor învățământ preuniversitar, Cluj Napoca
David Morariu – asist. univ. drd., Facultatea de Litere și Arte, ULBS
Mona Coțofan - profesoară, Iași
Ana Agopian - scenaristă, conferențiar Facultatea de Film, UNATC
Gabriela Obodariu - profesoară, Colegiul Național Al.I.Cuza Focșani
Mihaela Czobor-Lupp - profesoară, Carleton College
Miki Braniște - manager cultural și curator, conferențiar universitar, Facultatea de Teatru și Film, UBB
Oancia Silvia  - profesor Colegiul National ,,Alexandru Ioan Cuza”, Focsani
Mihaela Griga- profesoară de limba română și coordonatoare de programe educaționale, Cluj Napoca
Anghel Damian - artist
Ioana Bogdana - scenarist și producător de film și tv
Eva Todică - regizor și scenarist de film și tv
Monica Stan - regizor și scenarist
Mihaela Stan - medic dermatolog 
Olga Ștefan - poetă, profesoară de limba română, doctor în științe filologice (Facultatea de Litere, UBB)
Alexandru Higyed - poet, manager cultural, doctor în filologie (Universitatea de Vest din Timișoara)
Paula Mihai - consultant educațional
Andra Tarara - artistă
Mihnea Bâlici - doctorand (Litere UBB), cercetător, critic literar, poet
Mihai Laurențiu Fuiorea - profesor de filosofie
Claudia Șerbănuță - cercetătoare postdoctorală, ULBS, președintă Asociația Comunitățile Viitorului
Octavian Sofronea - asistent, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Ana Țăranu - doctorandă și cercetătoare, UBB 
Lorand Maxim - regizor și manager cultural
Oana Paler - profesoară de română la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”, Brașov, scriitoare
Filip Alexandrescu - cercetator ICCV
Ioana Ciovârnache - profesoară de logică și filosofie la Colegiul Național „George Barițiu”, Cluj
Eugen Jebeleanu - regizor
Marian Ivan - galerist
Ligia Livadă-Cadeschi - profesor, Facultatea de Științe Politice - Universitatea din București
Mihaela Orban - specialist în comunicare
Simona Ciotlăuș - sociolog, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj
Răzvan Botiș - artist vizual
Radu Apostol - regizor de teatru, conferențiar UNATC
Mirela Nagâț - realizatoare tv
Viorel Cojanu - actor, manager cultural
Zsuzsa Selyem - scriitoare, conferențiară universitară UBB
Ilinca Pop - asist. univ. colaborator UAUIM București, educator muzeal MNȚR
Cătălina Stanislav - doctoranda, asist. univ. ULBS