Legea nr. 100 din 26.04.2001 privind actele de stare civilă prevede la articolul 66 posibilitatea modificării, rectificării sau completării actelor de stare civilă, dacă nu există litigii între persoanele interesate, inclusiv atunci cînd solicitantul prezintă un act oficial cu privire la schimbarea sexului său. Același articol stabilește că modul şi termenele de examinare a cererilor privind modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă se stabilesc de Guvern. Legea mai stabilește că autoritatea abilitată, la cererea solicitantului organizează dosarul respectiv şi, în urma examinării acestuia, emite decizia privind problema în cauză, iar în cazul respingerii cererii eliberează, în scris, la cererea solicitantului, un răspuns argumentat care poate fi contestat în instanţa judecătorească.

Totuși, nici noțiunea de „act oficial de schimbare a sexului”, nici procedura și nici organul emitent al unui eventual certificat nu este prevăzută nici de lege și nici de vreo hotărîre de Guvern. Există o instrucțiune cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă (nr. 4 din 21 ianuarie 2001), adoptată de Departamentul Tehnologiilor Informaționale, care prevede posibilitatea completării sau rectificării actelor de stare civilă la cerere sau din oficiu, inclusiv în cazul „rectificării numelui şi/sau prenumelui în legătură cu schimbarea sexului (în caz de hermafroditism)” (pct. 201, lit. m). Instrucțiunea specifică și că „în cazul rectificării numelui şi/sau a prenumelui în legătură cu schimbarea sexului, cererea poate fi depusă şi la OSC pe a cărui rază se află instituţia medicală care a eliberat certificatul de schimbare a sexului”. În practică, nu există o procedură de eliberare a certificatului menționat de lege, iar Agenția Servicii Publice refuză sistematic cererile persoanelor transgen de modificare a actelor, ceea ce conduce la procese judiciare îndelungate, costisitoare și anevoioase. Lacuna de reglementare citată a fost constatată în mod repetat, inclusiv de Curtea Supremă de Justiție și Consiliul pentru Egalitate. Astfel, în Recomandarea nr. 16 Privind procedura de examinare a cererilor ce ţin de rectificarea actelor stării civile ca urmare a schimbării sexului, CSJ a constatat încă în 2012 că legislația națională nu reglementează mecanismul sau procedura de modificare a actelor de stare civilă ca urmare a schimbării sexului, ceea ce generează practici neuniforme și refuzuri sistematice din partea autorităților competente.

Mai mult, Curtea a subliniat că această lacună normativă conduce la încălcarea drepturilor persoanelor transgen, inclusiv a dreptului la viață privată garantat de art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât identitatea de gen, numele și viața personală sunt elemente esențiale ale identității individuale . În același sens, Consiliul pentru Egalitate, prin Decizia din 06 iulie 2022 (cauza nr.278/21), a constatat că lipsa unei proceduri clare și previzibile determină refuzuri repetate și tratament diferențiat în accesul la servicii publice, afectând persoanele transgen în exercitarea drepturilor fundamentale .

Consiliul a reținut că, în practică, autoritățile solicită prezentarea unui „act oficial de schimbare a sexului”, deși un asemenea act nu este emis de nicio autoritate în Republica Moldova, plasând astfel persoanele vizate într-o situație imposibilă și perpetuând discriminarea .

De asemenea, s-a constatat că durata excesivă și incertitudinea procedurilor (care pot ajunge la 2–3 ani) produc efecte grave asupra vieții persoanelor afectate, inclusiv imposibilitatea de a accesa servicii publice, de a se angaja sau de a călători .

În vederea prevenirii faptelor similare pe viitor, Consiliul a recomandat Agenției Servicii Publice și Guvernului revizuirea cadrului normativ ce vizează modificarea/rectificarea actelor de stare civilă în cazul persoanelor transgen, astfel încât să ofere o procedură accesibilă, previzibilă și compatibilă cu principiile statului de drept și standardelor în domeniul drepturilor omului.

Situația descrisă face aproape imposibilă exercitarea dreptului de a schimba conținutul actelor de stare civilă ca rezultat al schimbării sexului și a identității de gen, care, la rândul său are ca și consecință încălcarea gravă a drepturilor omului restricționând nejustificat și abuziv participarea persoanelor afectate în viața socială.

Deși nu există date statistice exacte în Republica Moldova privind numărul persoanelor transgen, inclusiv din cauza stigmatizării și marginalizării acestora, estimările statistice globale arată că acestea reprezintă între 1% și 3% din populația globală. Chiar și pornind de la limita de jos a acestor estimări (1%), numărul persoanelor transgen în Republica Moldova s-ar ridica la 25.000.

În contextul celor expuse, solicităm autorităților competente:

1. Adoptarea unui cadru normativ clar și complet care să reglementeze procedura de recunoaștere juridică a identității de gen în actele de identitate;

2. Instituirea unei proceduri administrative rapide, previzibile, accesibile, conforme standardelor internaționale;

3. Evitarea instituirii unor cerințelor disproporționate, inclusiv intervenții chirurgicale obligatorii, sterilizare, alte condiții medicale intruzive;

4. Stabilirea unei autorități competente și a unui mecanism clar de emitere a actelor necesare operării la cerere a modificărilor în actele de stare civilă;

5. Asigurarea unor condiții și termene rezonabil de examinare a cererilor;

6. Garantarea accesului efectiv la remedii în cazul refuzurilor.