PETIȚIE
În baza legislației și a impactului social — pentru menținerea scutirii de TVA / taxe vamale pentru colete sub 150 € + mecanism de protecție a producătorilor autohtoni.

Către: Parlamentul Republicii Moldova
În atenția: Comisiei Economie și Buget
De la:  Ciuprin Denis , cetățean al RM
Data: 18 noiembrie 2025

Introducere
În contextul intenției Republicii Moldova de a aplica TVA și taxe vamale pentru toate coletele poștale sub 150 euro, în baza argumentului alinierii la legislația UE, consider necesară reevaluarea acestei măsuri, deoarece:

contravine realității socio-economice a țării,
afectează în mod direct persoanele cu venituri mici,
crește semnificativ costurile bunurilor de larg consum,
nu oferă în mod real protecție producătorilor autohtoni,
riscă să stimuleze piața informală, nu economia legală.
Această petiție este fundamentată pe informațiile colectate din surse publice, discuțiile de specialitate și analiza comparativă dintre situația din Republica Moldova și statele membre UE.

2. Aspectul social și accesibilitatea mărfurilor
Până în prezent, importul de bunuri de către persoanele fizice în valoare de până la 150 euro era scutit de taxe.
Această scutire a permis multor familii din Republica Moldova — unde salariul mediu rămâne unul dintre cele mai mici din Europa — să achiziționeze bunuri esențiale la prețuri accesibile.

Eliminarea plafonului va avea consecințe directe:

creșterea prețurilor la bunurile de bază;
reducerea puterii de cumpărare;
limitarea accesului la articole vestimentare, articole de uz casnic și bunuri mici de strictă necesitate.
Pentru o mare parte a populației, produsele cu preț redus de pe platformele Temu, Joom, AliExpress și Shein reprezintă singura opțiune realistă din punct de vedere financiar.

 
3. Lipsa producției autohtone și imposibilitatea concurenței reale
Argumentul conform căruia producătorii din Republica Moldova ar fi afectați de importurile ieftine este, în practică, limitat.

Conform structurii economice naționale:

Republica Moldova NU produce electronice,
NU produce accesorii și mici dispozitive,
NU produce articole gospodărești moderne,
NU produce majoritatea articolelor vândute pe platformele chinezești.
Singurul segment parțial comparabil este cel textil, unde producția locală este destinată altui tip de consumator, altor piețe și altor standarde de preț.

Prin urmare, aplicarea taxelor sub 150 euro nu protejează producătorii locali, ci doar comercianții intermediarI care aplică adaosuri de 300–400% pe piața internă.

4. Efectele economice probabile
Introducerea TVA și taxelor vamale la toate coletele mici:

va majora prețul final cu 25–40%;
va stimula piața gri, deoarece cetățenii vor căuta alternative neoficiale;
va supraîncărca Serviciul Vamal, care deja gestionează un volum mare de colete;
nu va crește competitivitatea producătorilor autohtoni, întrucât aceștia nu produc categorii similare bunurilor importate.
 
5. Exemplu ilustrativ de calcul
Pentru un colet de 149 €, anterior scutit:

Taxă vamală 10% → 14,90 €
Baza TVA = 149 + 14,90 = 163,90 €
TVA 20% → 32,78 €
Total final → 196,68 €
Creștere totală: +32%.

Dacă taxa vamală ar fi 15%, prețul final ar ajunge la 205,6 € (+38%).

Pentru populația cu venit mediu de 350–500 € lunar, această creștere este prohibitivă.

6. Lipsa unui mecanism clar de restituire a taxelor
În comerțul electronic internațional, returnările sunt frecvente (produse neconforme, greșite, deteriorate).
Legea actuală NU prevede un mecanism clar și rapid de restituire pentru:

TVA,
taxele vamale,
taxele de procesare.
Fără acest mecanism, cetățenii riscă pierderi financiare directe și proceduri birocratice imposibile.

7. Propunere alternativă 
Se propune model echitabil, aplicat doar acelor situații în care există un producător autohton real, care poate demonstra afectarea intereselor sale economice:

Producătorul autohton depune cerere la Ministerul Finanțelor / Serviciul Vamal.
Autoritățile evaluează dacă există concurență directă cu importurile ieftine.
Numai pentru acele coduri tarifare specifice se aplică TVA și taxe vamale sub 150 €.
Pentru restul categoriilor (neproduse în țară), scutirea se menține.
Acest mecanism:

protejează producătorii reali,
nu lovește în populație,
nu suprataxează bunurile fără alternative locale.
 
8. Concluzie
Prin urmare, solicit respectuos Parlamentului:

menținerea plafonului de 150 euro pentru coletele necomerciale destinate persoanelor fizice;
instituirea unui mecanism selectiv, nu general, pentru protejarea producătorilor autohtoni;
elaborarea unui proces clar de restituire a taxelor în caz de returnare;
armonizarea practicilor fiscale cu standardele europene proporțional cu veniturile reale ale cetățenilor;
evitarea suprataxării populației cu venituri mici și prevenirea extinderii pieței gri.
Această petiție exprimă îngrijorarea legitimă a cetățenilor care depind de achizițiile online de valoare redusă și care vor fi afectați disproporționat de noul regim fiscal.

Vă rog să analizați cu toată responsabilitatea impactul social al acestei măsuri și să sprijiniți menținerea unui cadru fiscal care să nu afecteze accesul populației la bunuri esențiale.

Cu respect,
Denis Ciuprin
Cetățean al Republicii Moldova

 Anexe:
 COMPARAȚIE UE vs. MOLDOVA (SALARII ȘI TAXE LA COLETE)
(Text pregătit pentru a fi inserat în petiția oficială)

 Comparație între salariile din Europa și regimul fiscal aplicat coletelor
Deși autoritățile Republicii Moldova invocă „alinierea la regulile europene”, realitatea arată că nivelul de trai și puterea de cumpărare din Republica Moldova nu sunt comparabile cu cele ale statelor UE, iar în majoritatea statelor europene există fie excepții, fie proceduri simplificate, fie praguri neimpozabile considerabil mai mari.

A.1. Salariile medii în UE vs. Republica Moldova
Țara
Salariu mediu net lunar (€)
Observații
Germania
2 500–3 000 €
Praguri vamale mari, administrație simplificată
Franța
2 200–2 400 €
Praguri speciale pentru trimiteri necomerciale
Italia
1 700–1 900 €
Coletărie simplificată sub anumite valori
Spania
1 600–1 700 €
Fiscalitate proporțională cu veniturile
Polonia
1 000–1 100 €
Proceduri unice de vămuire pentru colete
România
950–1 100 €
TVA aplicat doar după formalități clare, restituire posibilă
Republica Moldova
350–500 €
Taxare integrală a tuturor coletelor sub 150 €
👉 Un cetățean din Germania cumpără un colet de 30 € din salariul lui de 3 000 € (1%).
Un cetățean din Moldova cumpără același colet din salariul de 400 € (7–8%) — de 7 ori mai greu.

Pretinderea unui regim fiscal identic cu UE fără aceleași venituri ca în UE reprezintă o măsură disproporționată și social injustă.

A.2. Regimul taxelor poștale în statele UE
Contrar afirmațiilor apărute în spațiul public, multe state europene:

mențin facilități pentru trimiteri necomerciale mici,
simplifică procedurile de taxare,
nu aplică taxe vamale la majoritatea coletelor cu valoare redusă,
au mecanisme clare de restituire,
au plafon ridicat de procesare fără taxe suplimentare administrative.
Exemple:
Țara
Regim taxe la colete mici
Germania
TVA aplicat prin proceduri simplificate; multe categorii fără taxe vamale
Franța
Scutiri pentru colete cu caracter social, cadouri, mostre
Italia
Praguri relaxate pentru trimiteri personale
România
TVA aplicat doar după verificare; taxele vamale rarisime la colete mici
Polonia
Mecanism unic de import – proceduri rapide și costuri administrative reduse
Nicio țară din UE nu aplică procente atât de împovărătoare precum Moldova raportat la veniturile populației.

A.3. Raportul salariu-preț la bunurile importate
În UE:
Prețurile de pe Temu/Shein/AliExpress reprezintă un procent foarte mic din salariul mediu (0,5–3%).
Achizițiile online nu afectează major consumul intern și nu sunt tratate ca o „amenințare economică”.

În Moldova:
Prețurile acestor bunuri reprezintă un procent mare din salariu, iar taxarea lor le face prohibitive pentru familiile cu venituri mici.

Exemplu:
Un produs de 10 € reprezintă:

0,3% din salariul mediu din Germania
2–3% din salariul mediu din Moldova
După taxare, poate ajunge la 14–15 €, ceea ce devine inaccesibil pentru multe familii.
Concluzia comparativă este clară:
Aplicarea regulilor UE la veniturile Moldovei nu reprezintă armonizare, ci supraîmpovărare fiscală.

A.4. Comparație între producție locală în UE și producție locală în Moldova
În UE există producători locali în aproape toate categoriile:
– electronice,
– electrocasnice,
– textile diverse,
– unelte,
– mobilă,
– articole pentru casă,
– accesorii,
– produse cosmetice,
– jucării.

În Republica Moldova:

Producția locală există doar în

textile (segment diferit de Temu/Shein)
mobilă,
alimente,
unele produse artizanale,
cablaje industriale (necomerciale pentru consumatori).
Nu se produce în țară:

electronice,
gadget-uri,
accesorii mici,
articole pentru casă,
jucării,
aparate mici,
decorațiuni,
etc.